Alegeri Franța LIVE | Macron și Le Pen se înfruntă azi într-un scrutin prezidențial crucial pentru Franța și Europa. Ce spune ultimul sondaj

Președintele în exercițiu Emmanuel Macron este favorit pentru un nou mandat, însă scorul sondajelor este strâns, iar candidata extremei-drepte Marine Le Pen are o șansă mai mare ca niciodată de a câștiga, scriu Le Monde și Reuters.

Francezii merg azi la urne pentru a-și alege președintele. Votul va stabili dacă Franța, una dintre cele mai puternice economii din UE și din lume, va fi condusă de un șef de stat pro-european, în persoana lui Emmanuel Macron, sau de unul extremist și eurosceptic – Marine Le Pen.

Sondajele de opinie îl indică pe Macron drept probabil câștigător, dar cu o marjă mult mai mică decât în 2017, când a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi.

Votul începe la ora locală 08.00 (09.00 ora Bucureștiului) și se încheie la ora 20.00 (21.00, ora Bucureștiului). Rezultatele oficiale sosesc în următoarele ore, dar proiecțiile oferite chiar în momentul închiderii urnelor sunt de obicei de încredere.

Oricine va câștiga azi, scrie Reuters, o va face cu o majoritate mică și după o campanie electorală care i-a obosit și divizat pe francezi.

În cazul unei victorii a lui Macron, acesta se va confrunta cu un al doilea mandat dificil, cu o perioadă de miere redusă sau chiar inexistentă, în vreme ce alegătorii de toate culorile politice vor ieși probabil în stradă împotriva proiectului său de a continua reformele pro-business și de a crește vârsta de pensionare.

Dacă Le Pen va fi cea câștigătoare, toată lumea trebuie să se aștepte la o schimbare radicală a politicilor interne și internaționale ale Franței, în vreme ce protestele de stradă ar putea începe imediat.

Una dintre primele provocări ale învingătorului va fi câștigarea alegerilor parlamentare din iunie.

În trecut, partidul președintelui ales a câștigat în mod tradițional aceste alegeri legislative, care îi ofereau astfel șansa de a-și impune proiectul electoral cu care îi convinsese pre francezi. De data aceasta, nici Macron, nici Le Pen nu ar avea asigurată o astfel de victorie.

Problemele francezilor

Puterea de cumpărare este principala preocupare a alegătorilor, un lucru normal, ținând cont de creșterea substanțială a inflației și a majorării prețurilor la energie în special. Le Pen și-a axat mare parte din campanie pe această problemă.

Sondajele au arătat că alegătorii sunt nemulțumiți de politica economică a lui Macron. Președintele a aplicat politici favorabile mediului de afaceri, pe care l-a impulsionat, în vreme ce mulți francezi cu venituri modeste se simt „lăsați în urmă”.

Șomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar cei intervievați nu cred că vreunul dintre adversarii săi s-ar descurca mai bine.

Modul în care președintele a gestionat pandemia COVID-19 ar putea juca, de asemenea, un rol.

Importante s-ar putea dovedi de asemenea politicile divizive propuse de Marine Le Pen, care vrea să interzică purtarea vălului musulman în spațiul public, să reducă migrația și să impună, prin lege, o serie de prevederi discriminatorii pentru străini.

Ce spune ultimul sondaj

Ultimul sondaj Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde, realizat vineri, arată că președintele în exercițiu se află în fruntea intențiilor de vot, cu 56,5%. Candidata de extremă-dreapta ar obține 43,5%.

Donald Trump și referendumul pentru Brexit au arătat că populiștii pot obține victorii electorale surprinzătoare, contrazicând sondajele. Dar analiza Ipsos-Sopra Steria este una solidă. Pentru acest sondaj au fost chestionate 12.129 de persoane. Intențiile de vot sunt calculate pe baza răspunsurilor oferite de persoanele care sunt „sigure că vor vota și și-au exprimat intenția de a vota”, adică 7.549 de persoane, ceea ce oferă o marjă de eroare foarte mică – 1,1 puncte procentuale.

Aceste estimări confirmă rezultatele precedentului sondaj, realizat între 15 și 18 aprilie de același institut Ipsos-Sopra Steria, care îl credita pe Macron cu 56% din intențiile de vot.

Între timp, a avut loc dezbaterea dintre cele două runde. Macron a fost cel care considerat câștigătorul confruntării, în vreme ce Le Pen a părut mai puțin credibilă, a avut propuneri vagi și confuze.

În pofida acestui handicap, baza electorală a lui Le Pen pare foarte solidă: 92% dintre alegătorii săi sunt siguri de alegerea lor, față de 94% pentru Emmanuel Macron. Stagnarea nivelului intențiilor de vot pentru președintele în exercițiu pare să indice, așadar, că dezbaterea nu pare să fi avut un efect puternic.

De fapt, avertizează Le Monde, este posibil ca Macron să sufere, paradoxal, de o demobilizare a taberei sale, tocmai din cauza statutului său de favorit. Prezentat ca viitor învingător, beneficiind de un avans clar, el a dus o campanie totuși neconvingătoare. Astfel, o parte din electoratul său ar putea fi tentat să se abțină.

Pericolul unei prezențe scăzute la vot nu este neglijabil și constituie principala necunoscută a alegerilor din 24 aprilie.

Potrivit sondajului Ipsos, prezența la vot duminică este estimată între 71,5% și 75,5% – o medie de 73,5%, față de 74,5% în turul al doilea din 2017. O parte din electoratul de stânga ar putea lipsi.

Care sunt puterile președinției franceze

Președinții francezi dispun de o putere semnificativă, mai mare decât cea a altor lideri occidentali și se lovesc de puține constrângeri care le limitează prerogativele.

Spre deosebire de prim-miniștrii britanici sau de cancelarii germani, spre exemplu, aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de către popor pentru mandate de cinci ani. Important: la scurt timp după aceste alegeri, francezii merg iarăși la urne pentru a vota pentru parlamentarii din Adunarea Națională, camera inferioară a legislativului, unde mandatele durează, de asemenea, cinci ani.

Faptul că aceste două alegeri au loc în același ciclu de cinci ani crește puternic probabilitatea ca Franța să voteze parlamentari care îl susțin pe președintele nou ales, ceea ce înseamnă că șeful statului se poate baza pe o majoritate loială pentru impunerea politicii.

Premierul Franței joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca și Parlamentul. Însă președintele, care îl numește pe prim-ministru, este cel care stabilește o mare parte din agenda țării.

https://ift.tt/NyHBCPL