Dragoste și exod: reporterii Libertatea i-au descoperit la graniță pe Sașa și Vesna, doi tineri ucraineni care au fugit de război prin România

Probabil niciodată literele UE și NATO n-au fost udate cu bere, de fericire. Asta se întâmplă acum la granița de nord a României, unde vin mii de ucraineni. Au fugit din țara lor cuprinsă de război prin cea mai apropiată vamă, Sighet-Solotvino. Sunt bebeluși și copii care nu înțeleg ce li se întâmplă, sunt femei și bărbați adulți, sunt tineri care spun că nu vor ceda niciodată. 

Oamenii se uită prin tine, înțeleg perfect ce le zici, ce le ceri, ce îi întrebi, însă nu reacționează nicicum. Trauma refugiaților africani ajunși în insulele grecești s-a mutat acum la granița UE a României. Sighetul este noua insulă Lesbos a Europei. 

Corespondență din vama Sighetu Marmației (România) -Slatina/Solotvino (Ucraina) 

Numele fetei, Vesna, înseamnă primăvară. Cu 4 zile înainte să vină primăvara, Vesna și prietenul ei, Sașa, ambii din Hmelnițki, oraș din vestul Ucrainei denumit după un hatman și comandant militar ucrainean, au trecut din țara natală în România. 

Nu aveau asta în plan cu 24 de ore înainte. Aveau programat un zbor către Poznan din Polonia, unde ambii studiază la facultatea de management. Însă spațiul aerian a fost blocat așa că au luat-o, cu autobuzul, până în Transcarpatia. 

Sașa și Vesna

Aici, în zona cea mai izolată a Ucrainei, flancată de munții Carpați și două țări vecine, și-au făcut loc prin cei 6 kilometri de coadă de la vamă.

„Nu fugim neapărat. Noi suntem studenți, doar că nu avem pe unde să o luăm. Am ajuns aici. Chiar vă rog să-mi ziceți unde e autogara. Trebuie să ajungem în Ungaria, apoi Slovacia, apoi – Polonia”, a spus Sașa.

Cei doi îndrăgostiți s-au crispat când reporterii i-au întrebat ce părere au despre ce se întâmplă în țară. „Nu ne mai întrebați de ce e-n țară, că nu mai avem internet”, a zâmbit amar, Sașa. A luat-o pe Vesna de mână și, cu un prim sărut pe tărâm fără război, a luat-o drept către autogară.

Sașa și Vesna, după ce au trecut granița în România

Fără net, plată cu cardul, benzină

Da, în Transcarpatia ucraineană, una dintre rutele exodului uman fără precedent, internetul a căzut în miezul zilei de 24 februarie. 

Și nu doar internetul. Nu s-a mai putut plăti cu cardul, nu mai exista benzină la stațiile peco din satul unde în mijloc tronează statuia lui Ștefan cel Mare. Voievodul e acolo pentru că peste jumătate dintre locuitorii din Solotvino, Slatina, sunt români. 

„Sunt probleme și cu electricitatea. Vine, pleacă, am fost anunțați că va pica de tot”, a spus unul dintre cei scăpați de Ucraina în război.

Un bărbat spune că a văzut cum persoane venite cu mașini din Kiev au declarat 55.000 și 75.000 de dolari. Omul e în continuare năucit că în Ivano-Frankivsk, despre care Libertatea scria că a ajuns la o chirie lunară pentru o garsonieră la fel de mare ca în București, 300 de euro, tocmai că e oraș ferit!, a căzut o bombă la aeroport. 

Un eveniment ce a adus teroare într-un colț aparent liniștit de Ucraina. Numai că asaltul lui Putin a fost mult mai extins și mai aspru decât s-au așteptat.

O tânără care a traversat joi granița Ucraina-România a venit cu jucăria de pluș în brațe

Primii veniți, etnicii români

Români au fost mulți dintre cei veniți în primele ore de joi, imediat după atacul armatei ruse. Cei mai apropiați de punctul de frontieră, românii din Solotvino (Slatina), Serednie Vodiane (Apșa de Mijloc), Bila Țerkva (Biserica Albă) au ajuns primii la Sighetu Marmației.

Unii au rude aici. Alții au chiar proprietăți și vin des pentru activități de mic trafic. Brandul de cafeau FORT din Ucraina se vinde, tradițional, pe străduța dinspre centrul Sighetului care duce spre piața orașului maramureșean. 

Cu mici bagaje după ei, mulți au trecut granița spre România în ziua în care Rusia a atacat Ucraina

Cei mai mulți dintre  acești oameni, printre ei cuplul Vesna-Sașa, nu vor rămâne refugiați în România. Grosul celor care au discutat cu noi aveau minimum un plan de a găsi un hotel pentru câteva zile în România, după care să plece la muncă în Occident. Ori măcar Ungaria, Slovacia, sau alte țări din miezul continentului.

Însă cum se purta lumea la intrarea în România?

Ca scoși din mașina după accident

Majoritatea celor trecuți cu bagaje multe, cu bebeluși ținuți strânși la piept și copii mari cât jucăriile din brațele lor erau șocați.

Perplexitatea lor, a ucrainenilor plecați în câteva ore de acasă era cea a accidentatului izbit, a celui scos tumefiat din mașina lovită dur, pe șosea.

Oamenii se uită prin tine, înțeleg perfect ce le zici, ce le ceri, ce îi întrebi, însă nu reacționează nicicum. 

Năuci, unii pleacă de-a lungul trotuarului ce trece de calea ferată, de palatul Astra, de statuia lui Ioan Mihali de Apșa și ajunge în părculețul central al Sighetului. Aici, oamenii se odihnesc pe bancă și se gândesc nu la mâine, ci la diseară. Timpul și-a redus aripile, nu mai cuprinde viitorul oamenilor, ci doar orele lor. 

Mulți oameni au trecut granița la pas

Ziua în care UE și NATO au fost stropite cu bere

Mergem înapoi în vamă, pe lângă grăniceri, unde și-au făcut apariția și polițiștii locali. Ei au misiunea să-i întrebe pe ucraineni dacă au nevoie de cazare, de exemplu, ori să le dea sfaturi despre cum să ajungă în anumite locuri din oraș – gări, autogări, centru, hoteluri.

La doi pași de trecere, cei scăpați din strânsoarea vamei sărbătoresc ultima ștampilă de pe pașaport cu o bere. Au ajuns în UE și în NATO, acronime seci care merită udate. 

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații după ce Rusia a atacat Ucraina

https://ift.tt/53aNRHo